Vechiul Testament Noul Testament  X 

Psalmi               1      2      3      4      5      6      7      8      9    10    11    12    13    14    15    16    17    18    19
    20    21    22    23    24    25    26    27    28    29    30    31    32    33    34    35    36    37    38    39
    40    41    42    43    44    45    46    47    48    49    50    51    52    53    54    55    56    57    58    59
    60    61    62    63    64    65    66    67    68    69    70    71    72    73    74    75    76    77    78    79
    80    81    82    83    84    85    86    87    88    89    90    91    92    93    94    95    96    97    98    99
  100  101  102  103  104  105  106  107  108  109  110  111  112  113  114  115  116  117  118  119
  120  121  122  123  124  125  126  127  128  129  130  131  132  133  134  135  136  137  138  139
  140  141  142  143  144  145  146  147  148  149  150


Capitolul 90

1. (O rugăciune a lui Moise, omul lui Dumnezeu.) Doamne, Tu ai fost locul nostru de adăpost, din neam īn neam.
2. Īnainte ca să se fi născut munţii, şi īnainte ca să se fi făcut pămīntul şi lumea, din vecinicie īn vecinicie, Tu eşti Dumnezeu!
3. Tu īntorci pe oameni īn ţărīnă, şi zici: "Īntoarceţi-vă fiii oamenilor!"
4. Căci īnaintea Ta, o mie de ani sīnt ca ziua de ieri, care a trecut, şi ca o strajă din noapte.
5. Īi mături, ca un vis: dimineaţa, sīnt ca iarba, care īncolţeşte iarăş:
6. īnfloreşte dimineaţa, şi creşte, iar seara este tăiată şi se usucă.
7. Noi sīntem mistuiţi de mīnia Ta, şi īngroziţi de urgia Ta.
8. Tu pui īnaintea Ta nelegiuirile noastre, şi scoţi la lumina Feţei Tale păcatele noastre cele ascunse.
9. Toate zilele noastre pier de urgia Ta, vedem cum ni se duc anii ca un sunet.
10. Anii vieţii noastre se ridică la şaptezeci de ani, iar, pentru cei mai tari, la optzeci de ani; şi lucrul cu care se mīndreşte omul īn timpul lor nu este decīt trudă şi durere, căci trece iute, şi noi sburăm.
11. Dar cine ia seama la tăria mīniei Tale, şi la urgia Ta, aşa cum se cuvine să se teamă de Tine?
12. Īnvaţă-ne să ne numărăm bine zilele, ca să căpătăm o inimă īnţeleaptă!
13. Īntoarce-te, Doamne! Pīnă cīnd zăboveşti? Ai milă de robii Tăi!
14. Satură-ne īn fiecare dimineaţă de bunătatea Ta, şi toată viaţa noastră ne vom bucura şi ne vom veseli.
15. Īnveseleşte-ne tot atītea zile cīte ne-ai smerit, tot atīţia ani cīt am văzut nenorocirea!
16. Să se arate robilor Tăi lucrarea Ta, şi slava Ta fiilor lor!
17. Fie peste noi bunăvoinţa Domnului Dumnezeului nostru! Şi īntăreşte lucrarea mīnilor noastre, da, īntăreşte lucrarea mīnilor noastre!