Vechiul Testament Noul Testament  X 

Psalmi               1      2      3      4      5      6      7      8      9    10    11    12    13    14    15    16    17    18    19
    20    21    22    23    24    25    26    27    28    29    30    31    32    33    34    35    36    37    38    39
    40    41    42    43    44    45    46    47    48    49    50    51    52    53    54    55    56    57    58    59
    60    61    62    63    64    65    66    67    68    69    70    71    72    73    74    75    76    77    78    79
    80    81    82    83    84    85    86    87    88    89    90    91    92    93    94    95    96    97    98    99
  100  101  102  103  104  105  106  107  108  109  110  111  112  113  114  115  116  117  118  119
  120  121  122  123  124  125  126  127  128  129  130  131  132  133  134  135  136  137  138  139
  140  141  142  143  144  145  146  147  148  149  150


Capitolul 18

1. (Către mai marele cīntăreţilor. Un psalm al lui David, robul Domnului. El a spus Domnului cuvintele cīntării acesteia, cīnd l-a scăpat Domnul din mīna tuturor vrăjmaşilor săi şi din mīna lui Saul. El a zis:) "Te iubesc din inimă, Doamne, tăria mea!
2. Doamne, Tu eşti stīnca mea, cetăţuia mea, izbăvitorul meu! Dumnezeule, Tu eşti stīnca mea, īn care mă ascund, scutul meu, tăria care mă scapă, şi īntăritura mea!
3. Eu strig: ,Lăudat să fie Domnul!` şi sīnt izbăvit de vrăjmaşii mei.
4. Mă īnconjuraseră legăturile morţii, şi mă īngroziseră rīurile pieirii;
5. mă īnfăşuraseră legăturile mormīntului, şi mă prinseseră laţurile morţii.
6. Dar, īn strīmtorarea mea, am chemat pe Domnul, şi am strigat către Dumnezeul meu: din locaşul Lui, El mi-a auzit glasul, şi strigătul meu a ajuns pīnă la El, pīnă la urechile Lui.
7. Atunci s-a sguduit pămīntul şi s-a cutremurat, temeliile munţilor s-au mişcat, şi s-au clătinat, pentru că El se mīniase.
8. Din nările Lui se ridica fum, şi un foc mistuitor ieşea din gura Lui: cărbuni aprinşi ţīşneau din ea.
9. A plecat cerurile, şi S-a pogorīt: un nor gros era supt picioarele Lui.
10. Călărea pe un heruvim, şi sbura, venea plutind pe aripile vīntului.
11. Īntunerecul Şi-l făcuse īnvelitoare, iar cortul Lui, īmprejurul Lui, erau nişte ape īntunecoase şi nori negri.
12. Din strălucirea, care se răsfrīngea īnaintea Lui, ieşeau nori, cari aruncau grindină şi cărbuni de foc.
13. Domnul a tunat īn ceruri, Cel Prea Īnalt a făcut să-I răsune glasul, cu grindină şi cărbuni de foc.
14. A aruncat săgeţi şi a risipit pe vrăjmaşii mei, a īnmulţit loviturile trăsnetului şi i-a pus pe fugă.
15. Atunci s-a văzut albia apelor, şi s-au descoperit temeliile lumii, la mustrarea Ta, Doamne, la vuietul suflării nărilor Tale.
16. El Şi-a īntins mīna de sus, m-a apucat, m-a scos din apele cele mari; Ps. 144. 7.
17. m-a izbăvit de protivnicul meu cel puternic, de vrăjmaşii mei, cari erau mai tari decīt mine.
18. Ei năvăliseră deodată peste mine īn ziua strīmtorării mele; dar Domnul a fost sprijinul meu.
19. El m-a scos la loc larg, şi m-a scăpat, pentrucă mă iubeşte.
20. Domnul mi-a făcut după neprihănirea mea, mi-a răsplătit după curăţia mīnilor mele:
21. căci am păzit căile Domnului, şi n-am păcătuit īmpotriva Dumnezeului meu.
22. Toate poruncile Lui au fost īnaintea mea, şi nu m-am depărtat dela legile Lui.
23. Am fost fără vină faţă de El, şi m-am păzit de fărădelegea mea.
24. Deaceea, Domnul mi-a răsplătit după neprihănirea mea, după curăţia mīnilor mele īnaintea ochilor Lui.
25. Cu cel bun Tu Te arăţi bun, cu omul neprihănit Te arăţi neprihănit;
26. cu cel curat Te arăţi curat, şi cu cel stricat Te porţi după stricăciunea lui.
27. Tu mīntuieşti pe poporul care se smereşte, şi smereşti privirile trufaşe.
28. Da, Tu īmi aprinzi lumina mea. Domnul, Dumnezeul meu, īmi luminează īntunerecul meu.
29. Cu Tine mă năpustesc asupra unei oşti īnarmate, cu Dumnezeul meu sar peste un zid īntărit.
30. Căile lui Dumnezeu sīnt desăvīrşite, Cuvīntul Domnului este īncercat: El este un scut pentru toţi cei ce aleargă la El.
31. Căci cine este Dumnezeu, afară de Domnul, şi cine este o stīncă, afară de Dumnezeul nostru?
32. Dumnezeu mă īncinge cu putere, şi mă povăţuieşte pe calea cea dreaptă.
33. El īmi face picioarele ca ale cerboaicelor, şi mă aşează pe īnălţimile mele
34. El īmi deprinde mīnile la luptă, aşa că braţele mele īntind arcul de aramă.
35. Tu īmi dai scutul mīntuirii Tale, dreapta Ta mă sprijineşte, şi īndurarea Ta mă face mare.
36. Tu lărgeşti drumul supt paşii mei, şi nu-mi alunecă glesnele.
37. Urmăresc pe vrăjmaşii mei, īi ajung, şi nu mă īntorc pīnă nu-i nimicesc.
38. Īi zdrobesc, de nu pot să se mai ridice: ei cad supt picioarele mele.
39. Tu mă īncingi cu putere pentru luptă, şi răpui pe protivnicii mei supt picioarele mele.
40. Tu faci pe vrăjmaşii mei să dea dosul īnaintea mea, şi eu nimicesc pe cei ce mă urăsc.
41. Ei strigă, dar n-are cine să-i scape! Strigă către Domnul, dar nu le răspunde!
42. Īi pisez ca praful, pe care-l ia vīntul, īi calc īn picioare ca noroiul de pe uliţe.
43. Tu mă scapi din neīnţelegerile poporului; mă pui īn fruntea neamurilor; un popor, pe care nu-l cunoaşteam, īmi este supus.
44. El ascultă de mine la cea dintīi poruncă, fiii străinului mă linguşesc.
45. Fiilor străinului li se moaie inima de mine, şi ies tremurīnd din cetăţuile lor.
46. Trăiască Domnul, şi binecuvīntată să fie Stīnca mea! Mărit să fie Dumnezeul mīntuirii mele,
47. Dumnezeu, răzbunătorul meu, care īmi supune popoarele,
48. şi mă izbăveşte de vrăjmaşii mei! Tu mă īnalţi mai pesus de protivnicii mei, mă scapi de omul asupritor.
49. Deaceea, Doamne, Te voi lăuda printre neamuri, voi cīnta spre slava Numelui Tău.
50. El dă mari izbăviri īmpăratului Său, şi dă īndurare unsului Său: lui David, şi seminţei lui, pe vecie.