Vechiul Testament Noul Testament  X 

Psalmi               1      2      3      4      5      6      7      8      9    10    11    12    13    14    15    16    17    18    19
    20    21    22    23    24    25    26    27    28    29    30    31    32    33    34    35    36    37    38    39
    40    41    42    43    44    45    46    47    48    49    50    51    52    53    54    55    56    57    58    59
    60    61    62    63    64    65    66    67    68    69    70    71    72    73    74    75    76    77    78    79
    80    81    82    83    84    85    86    87    88    89    90    91    92    93    94    95    96    97    98    99
  100  101  102  103  104  105  106  107  108  109  110  111  112  113  114  115  116  117  118  119
  120  121  122  123  124  125  126  127  128  129  130  131  132  133  134  135  136  137  138  139
  140  141  142  143  144  145  146  147  148  149  150


Capitolul 107

1. "Lăudaţi pe Domnul, căci este bun, căci īn veac ţine īndurarea Lui!"
2. Aşa să zică cei răscumpăraţi de Domnul, pe cari i-a izbăvit El din mīna vrăjmaşului,
3. şi pe cari i-a strīns din toate ţările: dela răsărit şi dela apus, dela miazănoapte şi dela mare.
4. Ei pribegeau prin pustie, umblau pe căi neumblate, şi nu găseau nicio cetate, unde să poată locui.
5. Sufereau de foame şi de sete; le tīnjea sufletul īn ei.
6. Atunci, īn strīmtorarea lor au strigat către Domnul, şi El i-a izbăvit din necazurile lor;
7. i-a călăuzit pe drumul cel drept, ca să ajungă īntr-o cetate de locuit.
8. O, de ar lăuda oamenii pe Domnul pentru bunătatea lui, şi pentru minunile Lui faţă de fiii oamenilor!
9. Căci el a potolit setea sufletului īnsetat, şi a umplut de bunătăţi sufletul flămīnd.
10. Cei ce şedeau īn īntunerec şi umbra morţii, trăiau legaţi īn ticăloşie şi īn fiare,
11. pentrucă se răsvrătiseră īmpotriva cuvintelor lui Dumnezeu, pentrucă nesocotiseră sfatul Celui Prea Īnalt.
12. El le-a smerit inima prin suferinţă: au căzut, şi nimeni nu i-a ajutat.
13. Atunci, īn strīmtorarea lor, au strigat către Domnul, şi El i-a izbăvit din necazurile lor.
14. I-a scos din īntunerec şi din umbra morţii, şi le-a rupt legăturile.
15. O, de ar lăuda oamenii pe Domnul pentru bunătatea Lui, şi pentru minunile Lui faţă de fiii oamenilor!
16. Căci El a sfărīmat porţi de aramă, şi a rupt zăvoare de fier.
17. Nebunii, prin purtarea lor vinovată, şi prin nelegiuirile lor, ajunseseră nenorociţi.
18. Sufletul lor se desgustase de orice hrană, şi erau līngă porţile morţii.
19. Atunci, īn strīmtorarea lor, au strigat către Domnul, şi El i-a izbăvit din necazurile lor;
20. a trimes cuvīntul Său şi i-a tămăduit, şi i-a scăpat de groapă.
21. O, de ar lăuda oamenii pe Domnul pentru bunătatea Lui, şi pentu minunile Lui faţă de fiii oamenilor!
22. Să-I aducă jertfe de mulţămiri, şi să vestească lucrările Lui cu strigăte de bucurie.
23. Ceice se pogorīseră pe mare īn corăbii, şi făceau negoţ pe apele cele mari,
24. aceia au văzut lucrările Domnului şi minunile Lui īn mijlocul adīncului.
25. El a zis, şi a pus să sufle furtuna, care a ridicat valurile mării.
26. Se suiau spre ceruri, se pogorau īn adīnc; sufletul le era perdut īn faţa primejdiei.
27. Apucaţi de ameţeală, se clătinau ca un om beat, şi zădarnică le era toată iscusinţa.
28. Atunci, īn strīmtorarea lor, au strigat către Domnul, şi El i-a izbăvit din necazurile lor.
29. A oprit furtuna, a adus liniştea, şi valurile s-au potolit.
30. Ei s-au bucurat că valurile s-au liniştit, şi Domnul i-a dus īn limanul dorit.
31. O, de ar lăuda oamenii pe Domnul pentru bunătatea lui, şi pentru minunile Lui faţă de fiii oamenilor!
32. Să-L īnalţe īn adunarea poporului, şi să-L laude īn adunarea bătrīnilor!
33. El preface rīurile īn pustiu, şi izvoare de apă īn pămīnt uscat,
34. ţara roditoare īn ţară sărată, din pricina răutăţii locuitorilor ei.
35. Tot El preface pustiul īn iaz, şi pămīntul uscat īn izvoare de ape.
36. Aşează acolo pe cei flămīnzi, şi ei īntemeiază o cetate ca să locuiască īn ea;
37. īnsămīnţează ogoare, sădesc vii, şi-i culeg roadele.
38. El īi binecuvintează, şi se īnmulţesc nespus, şi nu le īmpuţinează vitele.
39. Dacă sīnt īmpuţinaţi şi apăsaţi prin asuprire, nenorocire şi suferinţă,
40. El varsă dispreţul peste cei mari, şi-i face să pribegească prin pustiuri fără drum,
41. dar ridică pe cel lipsit, izbăveşte pe cel nevoiaş, şi īnmulţeşte familiile ca pe nişte turme.
42. "Oamenii fără prihană văd lucrul acesta şi se bucură, şi orice nelegiuire īşi īnchide gura!"
43. Cine este īnţelept, să ia seama la aceste lucruri, şi să fie cu luare aminte la bunătăţile Domnului.