Vechiul Testament Noul Testament  X 

Psalmi               1      2      3      4      5      6      7      8      9    10    11    12    13    14    15    16    17    18    19
    20    21    22    23    24    25    26    27    28    29    30    31    32    33    34    35    36    37    38    39
    40    41    42    43    44    45    46    47    48    49    50    51    52    53    54    55    56    57    58    59
    60    61    62    63    64    65    66    67    68    69    70    71    72    73    74    75    76    77    78    79
    80    81    82    83    84    85    86    87    88    89    90    91    92    93    94    95    96    97    98    99
  100  101  102  103  104  105  106  107  108  109  110  111  112  113  114  115  116  117  118  119
  120  121  122  123  124  125  126  127  128  129  130  131  132  133  134  135  136  137  138  139
  140  141  142  143  144  145  146  147  148  149  150


Capitolul 102

1. (O rugăciune a unui nenorocit, cīnd este doborīt de īntristare şi īşi varsă plīngerea īnaintea Domnului.) Doamne, ascultă-mi rugăciunea, şi s-ajungă strigătul meu pīnă la Tine!
2. Nu-mi ascunde Faţa Ta īn ziua necazului meu! Pleacă-ţi urechea spre mine, cīnd strig! Ascultă-mă degrab!
3. Căci zilele mele pier ca fumul, şi oasele īmi ard ca un tăciune.
4. Inima īmi este lovită, şi mi se usucă īntocmai ca iarba; pīnă şi pīnea uit să mi-o mănīnc.
5. Aşa de mari īmi sīnt gemetele, că mi se lipesc oasele de carne.
6. Seamăn cu pelicanul din pustie, sīnt ca o cucuvaie din dărīmături;
7. nu mai pot dormi, şi sīnt ca pasărea singuratică pe un acoperiş.
8. Īn fiecare zi mă bătjocoresc vrăjmaşii mei, şi protivnicii mei jură pe mine īn mīnia lor.
9. Mănīnc ţărīnă īn loc de pīne, şi īmi amestec lacrămile cu băutura,
10. din pricina mīniei şi urgiei Tale; căci Tu m-ai ridicat, şi m-ai aruncat departe.
11. Zilele mele sīnt ca o umbră gata să treacă, şi mă usuc ca iarba.
12. Dar Tu, Doamne, Tu īmpărăţeşti pe vecie, şi pomenirea Ta ţine din neam īn neam.
13. Tu Te vei scula, şi vei avea milă de Sion; căci este vremea să te īnduri de el, a venit vremea hotărītă pentru el.
14. Căci robii Tăi iubesc pietrele Sionului, şi le e milă de ţărīna lui.
15. Atunci se vor teme neamurile de Numele Domnului, şi toţi īmpăraţii pămīntului de slava Ta.
16. Da, Domnul va zidi iarăş Sionul, şi Se va arăta īn slava Sa.
17. El ia aminte la rugăciunea nevoiaşului, şi nu-i nesocoteşte rugăciunea.
18. Să se scrie lucrul acesta pentru neamul de oameni care va veni, şi poporul, care se va naşte, să laude pe Domnul!
19. Căci El priveşte din īnălţimea sfinţeniei Lui; Domnul priveşte din ceruri pe pămīnt,
20. ca să audă gemetele prinşilor de război, si să izbăvească pe cei ce sīnt pe moarte;
21. pentru ca ei să vestească īn Sion Numele Domnului, şi laudele lui īn Ierusalim,
22. cīnd se vor strīnge toate popoarele, şi toate īmpărăţiile, ca să slujească Domnului.
23. El mi-a frīnt puterea īn drum, şi mi-a scurtat zilele,
24. Eu zic: "Dumnezeule, nu mă lua la jumătatea zilelor mele, Tu, ai cărui ani ţin vecinic!"
25. Tu ai īntemeiat īn vechime pămīntul, şi cerurile sīnt lucrarea mīnilor Tale.
26. Ele vor pieri, dar Tu vei rămīnea; toate se vor īnvechi ca o haină; le vei schimba ca pe un veşmīnt, şi se vor schimba.
27. Dar Tu rămīi Acelaş, şi anii Tăi nu se vor sfīrşi.
28. Fiii robilor Tăi īşi vor locui ţara, şi sămīnţa lor va rămīnea īnaintea Ta.