Vechiul Testament Noul Testament  X 

Geneza               1      2      3      4      5      6      7      8      9    10    11    12    13    14    15    16    17    18    19
    20    21    22    23    24    25    26    27    28    29    30    31    32    33    34    35    36    37    38    39
    40    41    42    43    44    45    46    47    48    49    50


Capitolul 43

1. Foametea bīntuia greu īn ţară.
2. Cīnd au isprăvit de mīncat grīul, pe care-l aduseseră din Egipt, Iacov a zis fiilor săi: "Duceţi-vă iarăş, şi cumpăraţi-ne ceva merinde."
3. Iuda i-a răspuns: "Omul acela ne-a spus curat: ,Să nu-mi mai vedeţi faţa, dacă fratele vostru nu va fi cu voi.`
4. Dacă vrei deci să trimeţi pe fratele nostru cu noi, ne vom pogorī, şi-ţi vom cumpăra merinde.
5. Dar dacă nu vrei să-l trimeţi, nu ne vom pogorī, căci omul acela ne-a spus: "Să nu-mi mai vedeţi faţa, dacă fratele vostru nu va fi cu voi!"
6. Israel a zis atunci: "Pentruce mi-aţi făcut un astfel de rău, şi aţi spus omului aceluia că mai aveţi un frate?"
7. Ei au răspuns: "Omul acela ne-a īntrebat despre noi şi familia noastră, şi a zis: ,Mai trăieşte tatăl vostru? Mai aveţi vreun frate?` Şi noi am răspuns la īntrebările acestea. Puteam noi să ştim că are să zică: ,Aduceţi pe fratele vostru?"
8. Iuda a zis tatălui său Israel: ,Trimete copilul cu mine, ca să ne sculăm şi să plecăm, şi vom trăi şi nu vom muri, noi, tu şi copiii noştri.
9. Răspund eu pentru el; ai să-l ceri īnapoi din mīna mea. Dacă nu-l voi aduce īnapoi la tine, şi dacă nu-l voi pune īnaintea ta, vinovat să fiu faţă de tine pentru totdeauna.
10. Căci dacă n-am mai fi zăbovit, de două ori ne-am fi īntors pīnă acum."
11. Israel, tatăl lor, le-a zis: "Fiindcă trebuie, faceţi aşa. Luaţi-vă īn saci ceva din cele mai bune roade ale ţării, ca să duceţi un dar omului aceluia, şi anume: puţin leac alinător, şi puţină miere, mirodenii, smirnă, fisticuri şi migdale.
12. Luaţi cu voi argint īndoit, şi duceţi īnapoi argintul, pe care vi-l puseseră la gura sacilor: poate că a fost o greşeală.
13. Luaţi şi pe fratele vostru, sculaţi-vă şi īntoarceţi-vă la omul acela.
14. Dumnezeul Cel Atotputernic să vă facă să căpătaţi trecere īnaintea omului aceluia, şi să lase să se īntoarcă īmpreună cu voi pe celalt frate al vostru şi pe Beniamin! Iar eu, dacă trebuie să fiu lipsit de copiii mei, lipsit să fiu!"
15. Au luat darul; au luat cu ei argint īndoit, precum şi pe Beniamin; s-au sculat, s-au pogorīt īn Egipt, şi s-au īnfăţişat īnaintea lui Iosif.
16. Cum a văzut Iosif pe Beniamin cu ei, a zis economului său: "Bagă pe oamenii aceştia īn casă, taie vite şi găteşte; căci oamenii aceştia au să mănīnce cu mine la amează."
17. Omul acela a făcut ce-i poruncise Iosif, şi a dus pe oamenii aceia īn casa lui Iosif.
18. Ei s-au temut cīnd au văzut că-i bagă īn casa lui Iosif, şi au zis: "Ne bagă īnlăuntru din pricina argintului pus īn sacii noştri data trecută; vor să se năpustească peste noi, ca să ne ia robi, şi să pună mīna pe măgarii noştri."
19. S-au apropiat de economul casei lui Iosif, şi au intrat īn vorbă cu el la uşa casei;
20. şi au zis: "Domnule, noi ne-am mai pogorīt odată aici, ca să cumpărăm merinde.
21. Apoi, cīnd am ajuns la locul unde trebuia să rămīnem peste noapte, ne-am deschis sacii; şi iatăcă argintul fiecăruia era la gura sacului său, argintul nostru, după greutatea lui: şi l-am adus īnapoi cu noi.
22. Am adus şi alt argint, ca să cumpărăm merinde. Nu ştim cine a pus argintul īn sacii noştri."
23. Economul a răspuns: "Fiţi pe pace! Nu vă temeţi de nimic. Dumnezeul vostru, Dumnezeul tatălui vostru, v-a pus pe ascuns o comoară īn saci. Argintul vostru a trecut prin mīnile mele." Şi le-a adus şi pe Simeon.
24. Omul acesta i-a băgat īn casa lui Iosif; le-a dat apă de şi-au spălat picioarele; a dat şi nutreţ măgarilor lor.
25. Ei şi-au pregătit darul pīnă la venirea lui Iosif, la amează; căci aflaseră că au să mănīnce la el.
26. Cīnd a ajuns Iosif acasă, i-au dat darul, pe care i-l aduseseră, şi s-au aruncat cu faţa la pămīnt īnaintea lui.
27. El i-a īntrebat de sănătate; şi a zis: "Bătrīnul vostru tată, de care aţi vorbit, este sănătos? Mai trăieşte?"
28. Ei au răspuns: "Robul tău, tatăl nostru, este sănătos; trăieşte īncă". Şi s-au plecat şi s-au aruncat cu faţa la pămīnt.
29. Iosif a ridicat ochii; şi, aruncīnd o privire spre frate-său Beniamin, fiul mamei sale, a zis: "Acesta este fratele vostru cel tīnăr, despre care mi-aţi vorbit?" Şi a adăugat: "Dumnezeu să aibă milă de tine, fiule!"
30. Iosif a isprăvit repede, căci i se rupea inima pentru fratele său, şi simţea nevoie să plīngă; a intrat de grab īntr-o odaie, şi a plīns acolo.
31. Dupăce s-a spălat pe faţă, a ieşit din odaie; şi, silindu-se să se stăpīnească, a zis: "Aduceţi de mīncare!"
32. Au adus de mīncare lui Iosif deoparte, şi fraţilor lui de o parte; Egiptenilor, cari mīncau cu el, le-au adus deasemenea mīncare de o parte; căci Egiptenii nu puteau să mănīnce cu Evreii, fiindcă lucrul acesta pentru ei este o urīciune.
33. Fraţii lui Iosif s-au aşezat la masă īn faţa lui: dela īntīiul născut, după dreptul lui de īntīi născut, şi pīnă la cel mai tīnăr, aşezaţi după vīrstă; şi se uitau unii la alţii cu mirare.
34. Iosif a pus să le dea din bucatele cari erau īnaintea lui; iar Beniamin a căpătat de cinci ori mai mult decīt ceilalţi. Şi au băut, şi s-au veselit īmpreună cu el.