Vechiul Testament Noul Testament  X 

Geneza               1      2      3      4      5      6      7      8      9    10    11    12    13    14    15    16    17    18    19
    20    21    22    23    24    25    26    27    28    29    30    31    32    33    34    35    36    37    38    39
    40    41    42    43    44    45    46    47    48    49    50


Capitolul 41

1. După doi ani, Faraon a visat un vis. I se părea că stătea līngă rīu (Nil).
2. Şi iată că şapte vaci frumoase la vedere şi grase la trup s-au suit din rīu, şi au īnceput să pască prin mlaştini.
3. După ele s-au mai suit din rīu alte şapte vaci urīte la vedere şi slabe la trup, şi s-au aşezat līngă ele pe marginea rīului.
4. Vacile urīte la vedere şi slabe la trup au mīncat pe cele şapte vaci frumoase la vedere şi grase la trup. Şi Faraon s-a trezit.
5. A adormit din nou, şi a visat un al doilea vis. Se făcea că şapte spice de grīu grase şi frumoase au crescut pe acelaş pai.
6. Şi după ele au răsărit alte şapte spice slabe şi arse de vīntul de răsărit.
7. Spicele slabe au īnghiţit pe cele şapte spice grase şi pline. Şi Faraon s-a trezit. Iată visul.
8. Dimineaţa, Faraon s-a turburat, şi a trimes să cheme pe toţi magii şi pe toţi īnţelepţii Egiptului. Le-a istorisit visurile lui. Dar nimeni n-a putut să le tīlmăcească lui Faraon.
9. Atunci mai marele paharnicilor a luat cuvīntul, şi a zis lui Faraon: "Mi-aduc aminte astăzi de greşala mea.
10. Faraon se mīniase pe slujitorii lui; şi mă aruncase īn temniţă, īn casa căpeteniei străjerilor, pe mine şi pe mai marele pitarilor.
11. Amīndoi am visat cīte un vis īn aceeaş noapte; şi anume, fiecare din noi a visat un vis, care a primit o tīlmăcire deosebită.
12. Era acolo cu noi un tīnăr Evreu, rob al căpeteniei străjerilor. I-am istorisit visurile noastre, şi el ni le-a tīlmăcit, şi ne-a spus īntocmai ce īnseamnă visul fiecăruia.
13. Lucrurile s-au īntīmplat īntocmai după tīlmăcirea pe care ne-o dăduse el. Pe mine Faraon m-a pus iarăş īn slujba mea, iar pe mai marele pitarilor l-a spīnzurat."
14. Faraon a trimes să cheme pe Iosif. L-au scos īn grabă din temniţă. Iosif s-a ras, şi-a schimbat hainele, şi s-a dus la Faraon.
15. Faraon a zis lui Iosif: "Am visat un vis. Nimeni nu l-a putut tīlmăci; şi am aflat că tu tīlmăceşti un vis, īndată dupăce l-ai auzit."
16. Iosif a răspuns lui Faraon: "Nu eu! Dumnezeu este Acela care va da un răspuns prielnic lui Faraon!"
17. Faraon a īnceput să istorisească atunci lui Iosif: "Īn visul meu, se făcea că stăteam pe malul rīului.
18. Şi deodată şapte vaci grase la trup şi frumoase la chip s-au suit din rīu, şi au īnceput să pască prin mlaştini.
19. După ele s-au suit alte şapte vaci, slabe, foarte urīte la chip, şi sfrijite: n-am mai văzut altele aşa de urīte īn toată ţara Egiptului.
20. Vacile cele sfrijite şi slabe au mīncat pe cele şapte vaci dintīi, cari erau grase.
21. Le-au īnghiţit, fără să se poată cunoaşte că intraseră īn pīntecele lor; ba īncă īnfăţişarea lor era tot aşa de urītă ca mai īnainte. Şi m-am deşteptat.
22. Am mai văzut īn vis şapte spice pline şi frumoase, cari creşteau pe acelaş pai.
23. Şi după ele au răsărit şapte spice goale, slabe, arse de vīntul de răsărit.
24. Spicele slabe au īnghiţit pe cele şapte spice frumoase. Am spus aceste lucruri magilor, dar nimeni nu mi le-a putut tīlmăci."
25. Iosif a zis lui Faraon: "Ce a visat Faraon īnsemnează un singur lucru: Dumnezeu a arătat mai dinainte lui Faraon ce are să facă.
26. Cele şapte vaci frumoase īnseamnă şapte ani; şi cele şapte spice frumoase īnseamnă şapte ani: este un singur vis.
27. Cele şapte vaci sfrijite şi urīte, cari se suiau după cele dintīi, īnseamnă şapte ani; şi cele şapte spice goale, arse de vīntul de răsărit, vor fi şapte ani de foamete.
28. Astfel, după cum am spus lui Faraon, Dumnezeu a arătat lui Faraon, ce are să facă.
29. Iată, vor fi şapte ani de mare belşug īn toată ţara Egiptului.
30. După ei vor veni şapte ani de foamete, aşa că se va uita tot belşugul acesta īn ţara Egiptului, şi foametea va topi ţara.
31. Foametea aceasta care va urma va fi aşa de mare că nu se va mai cunoaşte belşugul īn ţară.
32. Cīt priveşte faptul că Faraon a visat visul de două ori, īnseamnă că lucrul este hotărīt din partea lui Dumnezeu, şi că Dumnezeu se va grăbi să-l aducă la īndeplinire.
33. Acum, Faraon să aleagă un om priceput şi īnţelept, şi să-l pună īn fruntea ţării Egiptului.
34. Faraon să pună prefecţi īn ţară, ca să ridice o cincime din roadele Egiptului īn timpul celor şapte ani de belşug.
35. Să se strīngă toate bucatele din aceşti ani buni cari au să vină; să se facă, la īndemīna lui Faraon, grămezi de grīu, provizii īn cetăţi, şi să le păzească.
36. Bucatele acestea vor fi provizia ţării, pentru cei şapte ani de foamete, cari vor veni īn ţara Egiptului, pentruca ţara să nu fie prăpădită de foamete."
37. Cuvintele acestea au plăcut lui Faraon şi tuturor slujitorilor lui.
38. Şi Faraon a zis slujitorilor săi: "Am putea noi oare să găsim un om ca acesta, care să aibă īn el Duhul lui Dumnezeu?"
39. Şi Faraon a zis lui Iosif: "Fiindcă Dumnezeu ţi-a făcut cunoscut toate aceste lucruri, nu este nimeni care să fie atīt de priceput şi atīt de īnţelept ca tine.
40. Te pun mai mare peste casa mea, şi tot poporul meu va asculta de poruncile tale. Numai scaunul meu de domnie mă va ridica mai pe sus de tine."
41. Faraon a zis lui Iosif: "Uite, īţi dau stăpīnire peste toată ţara Egiptului."
42. Faraon şi-a scos inelul din deget, şi l-a pus īn degetul lui Iosif; l-a īmbrăcat cu haine de in subţire, şi i-a pus un lanţ de aur la gīt.
43. L-a suit īn carul care venea după al lui, şi strigau īnaintea lui: "Īn genunchi!" Astfel i-a dat Faraon stăpīnire peste toată ţara Egiptului.
44. Şi a mai zis lui Iosif: "Eu sīnt Faraon! Dar fără tine nimeni nu va ridica mīna nici piciorul īn toată ţara Egiptului."
45. Faraon a pus lui Iosif numele: ţafnat-Paeneah (Descoperitor de taine), şi i-a dat de nevastă pe Asnat, fata lui Poti-Fera, preotul lui On. Şi Iosif a pornit să cerceteze ţara Egiptului.
46. Iosif era īn vīrstă de treizeci de ani cīnd s-a īnfăţişat īnaintea lui Faraon, īmpăratul Egiptului, şi a plecat de la Faraon şi a străbătut toată ţara Egiptului.
47. Īn timpul celor şapte ani de rod, pămīntul a dat bucate din belşug.
48. Iosif a strīns toate bucatele din aceşti şapte ani de belşug īn ţara Egiptului. A făcut provizii īn cetăţi, punīnd īn fiecare cetate bucatele de pe cīmpul de primprejur.
49. Iosif a strīns grīu, ca nisipul mării, atīt de mult, că au īncetat să-l mai măsoare, pentru că era fără măsură.
50. Īnaintea anilor de foamete, i s-au născut lui Iosif doi fii, pe care i-a născut Asnat, fata lui Poti-Fera, preotul lui On.
51. Iosif a pus īntīiului născut numele Manase (Uitare); "căci", a zis el, "Dumnezeu m-a făcut să uit toate necazurile mele şi toată casa tatălui meu."
52. Şi celui de al doilea i-a pus numele Efraim (Rodire); "căci", a zis el, "Dumnezeu m-a făcut roditor īn ţara īntristării mele."
53. Cei şapte ani de belşug cari au fost īn ţara Egiptului, au trecut.
54. Şi au īnceput să vină cei şapte ani de foamete, aşa cum vestise Iosif. Īn toată ţările era foamete; dar īn toată ţara Egiptului era pīne.
55. Cīnd a flămīnzit, īn sfīrşit, toată ţara Egiptului, poporul a strigat la Faraon să-i dea pīne. Faraon a spus tuturor Egiptenilor: "Duceţi-vă la Iosif, şi faceţi ce vă va spune el."
56. Foametea bīntuia īn toată ţara. Iosif a deschis toate locurile cu provizii, şi a vīndut grīu Egiptenilor. Foametea creştea din ce īn ce mai mult īn ţara Egiptului.
57. Şi din toate ţările venea lumea īn Egipt, ca să cumpere grīu dela Iosif; căci īn toate ţările era foamete mare.