Vechiul Testament Noul Testament  X 

Geneza               1      2      3      4      5      6      7      8      9    10    11    12    13    14    15    16    17    18    19
    20    21    22    23    24    25    26    27    28    29    30    31    32    33    34    35    36    37    38    39
    40    41    42    43    44    45    46    47    48    49    50


Capitolul 31

1. Iacov a auzit vorbele fiilor lui Laban, cari ziceau: "Iacov a luat tot ce era al tatălui nostru, şi cu averea tatălui nostru şi-a agonisit el toată bogăţia aceasta."
2. Iacov s-a uitat şi la faţa lui Laban; şi iată că ea nu mai era ca īnainte.
3. Atunci Domnul a zis lui Iacov: "Īntoarce-te īn ţara părinţilor tăi şi īn locul tău de naştere; şi Eu voi fi cu tine."
4. Iacov a trimes de a chemat pe Rahela şi pe Lea, la cīmp la turma lui.
5. El le-a zis: "După faţa tatălui vostru, văd bine că el nu mai este ca īnainte; dar Dumnezeul tatălui meu a fost cu mine.
6. Voi īnşivă ştiţi că am slujit tatălui vostru cu toată puterea mea.
7. Şi tatăl vostru m-a īnşelat: de zece ori mi-a schimbat simbria; dar Dumnezeu nu i-a īngăduit să mă păgubească.
8. Ci cīnd zicea el: "Mieii pestriţi să fie simbria ta," toate oile făceau miei pestriţi. Şi cīnd zicea: "Mieii bălţaţi să fie simbria ta," toate oile făceau miei bălţaţi.
9. Dumnezeu a luat astfel toată turma tatălui vostru, şi mi-a dat-o mie.
10. Pe vremea cīnd se īnferbīntau oile, eu am ridicat ochii, şi am văzut īn vis că ţapii şi berbecii cari săreau pe capre şi pe oi, erau bălţaţi, pestriţi şi seini.
11. Şi Īngerul lui Dumnezeu mi-a zis īn vis: "Iacove!" "Iată-mă", am răspuns eu.
12. El a zis: "Ridică ochii, şi priveşte: toţi ţapii şi berbecii, cari sar pe capre şi pe oi, sīnt bălţaţi, pestriţi şi seini; căci am văzut tot ce ţi-a făcut Laban.
13. Eu sīnt Dumnezeul din Betel, unde ai uns un stīlp de aducere aminte, unde Mi-ai făcut o juruinţă. Acum, scoală-te, ieşi din ţara aceasta, şi īntoarce-te īn ţara ta de naştere."
14. Rahela şi Lea au răspuns, şi i-au zis: "Mai avem noi oare parte şi moştenire īn casa tatălui nostru?
15. Nu sīntem noi oare privite de el ca nişte străine, fiindcă ne-a vīndut, şi ne-a mīncat şi banii?
16. Toată bogăţia, pe care a luat-o Dumnezeu dela tatăl nostru, este a noastră, şi a copiilor noştri. Fă acum tot ce ţi-a spus Dumnezeu."
17. Iacov s-a sculat, şi a pus pe copiii şi nevestele sale călări pe cămile.
18. Şi-a luat toată turma şi toate averile pe cari le avea: turma, pe care o agonisise īn Padan-Aram; şi a plecat la tatăl său Isaac, īn ţara Canaan.
19. Pe cīnd Laban se dusese să-şi tundă oile, Rahela a furat idolii tatălui său;
20. şi Iacov a īnşelat pe Laban, Arameul, căci nu l-a īnştiinţat de fuga sa.
21. A fugit astfel cu tot ce avea; s-a sculat, a trecut Rīul (Eufrat), şi s-a īndreptat spre muntele Galaad.
22. A treia zi, au dat de veste lui Laban că Iacov a fugit.
23. Laban a luat cu el pe fraţii săi, l-a urmărit cale de şapte zile, şi l-a ajuns la muntele Galaad.
24. Dar Dumnezeu S-a arătat noaptea īn vis lui Laban, Arameul, şi i-a zis: "Fereşte-te să spui o vorbă rea lui Iacov!"
25. Laban a ajuns dar pe Iacov. Iacov īşi īntinsese cortul pe munte; Laban şi-a īntins şi el cortul cu fraţii lui, pe muntele Galaad.
26. Atunci Laban a zis lui Iacov: "Ce-ai făcut? Pentruce m-ai īnşelat, şi mi-ai luat fetele ca pe nişte roabe luate cu sabia?
27. Pentruce ai fugit pe ascuns, m-ai īnşelat, şi nu mi-ai dat de ştire? Te-aş fi lăsat să pleci īn mijlocul veseliei şi al cīntecelor, īn sunet de timpane şi alăută.
28. Nu mi-ai īngăduit nici măcar să-mi sărut nepoţii şi fetele! Ca un nebun ai lucrat.
29. Mīna mea este destul de tare ca să vă fac rău; dar Dumnezeul tatălui vostru mi-a zis īn noaptea trecută: "Fereşte-te să spui o vorbă rea lui Iacov!"
30. Dar acum, odată ce ai plecat, pentrucă te topeşti de dor după casa tatălui tău, de ce mi-ai furat dumnezeii mei?"
31. Drept răspuns, Iacov a zis lui Laban: "Am fugit, fiindcă mi-era frică, gīndindu-mă că poate īmi vei lua īnapoi fetele tale.
32. Dar să piară acela la care īţi vei găsi dumnezeii tăi! Īn faţa fraţilor noştri, cercetează şi vezi ce-i la mine din ale tale, şi ia-ţi-l." Iacov nu ştia că Rahela īi furase.
33. Laban a intrat īn cortul lui Iacov, īn cortul Leii, īn cortul celor două roabe, şi n-a găsit nimic. A ieşit din cortul Leii, şi a intrat īn cortul Rahelii.
34. Rahela luase idolii, īi pusese subt samarul cămilei, şi şezuse deasupra. Laban a scotocit tot cortul, dar n-a găsit nimic.
35. Ea a zis tatălui său: "Domnul meu, să nu te superi dacă nu mă pot scula īnaintea ta; căci mi-a venit rīnduiala femeilor." A căutat peste tot, dar n-a găsit idolii.
36. Iacov s-a mīniat, şi a certat pe Laban. A luat din nou cuvīntul, şi i-a zis: "Care este nelegiuirea mea şi care este păcatul meu, de mă urmăreşti cu atīta īnverşunare?
37. Mi-ai scormonit toate lucrurile, şi ce ai găsit din lucrurile din casa ta? Scoate-le aici īnaintea fraţilor mei şi fraţilor tăi, ca să judece ei īntre noi amīndoi!
38. Iată, am stat la tine două zeci de ani; oile şi caprele nu ţi s-au stărpit, şi n-am mīncat berbeci din turma ta.
39. Nu ţi-am adus acasă vite sfăşiate de fiare: eu īnsumi te-am despăgubit pentru ele; īmi cereai īnapoi ce mi se fura ziua, sau ce mi se fura noaptea.
40. Ziua mă topeam de căldură, iar noaptea mă prăpădeam de frig, şi-mi fugea somnul de pe ochi.
41. Iată, douăzeci de ani am stat īn casa ta, ţi-am slujit patrusprezece ani pentru cele două fete ale tale, şi şase ani pentru turma ta, şi de zece ori mi-ai schimbat simbria.
42. Dacă n-aş fi avut cu mine pe Dumnezeul tatălui meu, pe Dumnezeul lui Avraam, pe Acela de care se teme Isaac, mi-ai fi dat drumul acum cu mīinile goale. Dar Dumnezeu a văzut suferinţa mea şi osteneala mīinilor mele, şi ieri noapte a rostit judecata."
43. Drept răspuns, Laban a zis lui Iacov: "Fiicele acestea sīnt fiicele mele, copiii aceştia sīnt copiii mei, turma aceasta este turma mea, şi tot ce vezi este al meu. Şi ce pot face eu azi pentru fiicele mele, sau pentru copiii lor, pe cari i-au născut?
44. Vino, să facem amīndoi un legămīnt, şi legămīntul acesta să slujească de mărturie īntre mine şi tine!"
45. Iacov a luat o piatră, şi a pus-o ca stīlp de aducere aminte.
46. Iacov a zis fraţilor săi: "Strīngeţi pietre." Ei au strīns petre, şi au făcut o movilă; şi au mīncat acolo pe movilă.
47. Laban a numit-o Iegar-Sahaduta (Movila mărturiei), şi Iacov a numit-o Galed (Movila mărturiei).
48. Laban a zis: "Movila aceasta să slujească azi de mărturie īntre mine şi tine!" Deaceea i-au pus numele Galed.
49. Se mai numeşte şi Miţpa (Veghiere), pentrucă Laban a zis: "Domnul să vegheze asupra mea şi asupra ta, cīnd ne vom pierde din vedere unul pe altul.
50. Dacă vei asupri pe fetele mele, şi dacă vei mai lua şi alte neveste afară de fetele mele, ia bine seama că nu un om va fi cu noi, ci Dumnezeu va fi martor īntre mine şi tine."
51. Laban a zis lui Iacov: "Iată movila aceasta, şi iată stīlpul acesta, pe care l-am ridicat īntre mine şi tine.
52. Movila aceasta să fie martoră şi stīlpul acesta să fie martor că nici eu nu voi trece la tine peste movila aceasta, şi nici tu nu vei trece la mine peste movila aceasta şi peste stīlpul acesta, ca să ne facem rău.
53. Dumnezeul lui Avraam şi al lui Nahor, Dumnezeul tatălui lor să judece īntre noi." Iacov a jurat pe Acela de care se temea Isaac.
54. Iacov a adus o jertfă pe munte, şi a poftit pe fraţii lui să mănīnce; ei au mīncat, şi au rămas toată noaptea pe munte.
55. Laban s-a sculat disdedimineaţă, şi-a sărutat nepoţii şi fetele, şi i-a binecuvīntat. Apoi a plecat şi s-a īntors la locuinţa lui.